EVZ

30 de ani de la REVOLTA de la BRAȘOV. SECURITATEA, pe 13 noiembrie 1987. Care era „starea de spirit la oamenii muncii”

Autor: | | 28 Comentarii | 5388 Vizualizari

61 dintre participanții la revolta din 15 noiembrie 1987 au fost condamnați la pedepse cuprinse între șase luni și trei ani de închisoare, cu executare la locul de muncă

Românii erau îndemnați cu noaptea în cap, pe 15 noiembrie 1987, să meargă să voteze la alegerile pentru consiliile populare. „Astăzi cu toții la vot!”, răsunau difuzoarele și radiourile de-a lungul și de-a latul țării. În acest timp, în centrul țării, la Brașov, muncitorimea, „clasa conducătoare în societate” cum era numită în Constituția din 1974, se răsculase împotriva Partidului Comunist Român, „forța politică conducătoare a întregii societăți”, potrivit aceleiași legi fundamentale. Totul a plecat de la lipsurile pe care populația le îndura, deși România socialistă se îndrepta, conform propagandei oficiale, spre comunism, „visul de aur al omenirii”, într-un ritm amețitor. Scânteia care a aprins revolta, la Întreprinderea de Autocamioane, a fost întârzierea salariilor, care mai și fuseseră tăiate pentru neîndeplinirea planului.

Fapta eroică a inginerului Baltag

„Noi, până sâmbătă, nu am știut nici câți bani luăm și nici când luăm banii, că am plecat sâmbătă dimineața de la schimbul trei. Ne-a anunțat că cine vrea să ia banii, să stea să ia banii. De unde? Am stat până la ora 11-12, banii nu au venit. Schimbul unu a intrat la lucru, schimbul trei a fost liber”, povestea muncitorul de atunci Marian Ricu. Sâmbătă seara, muncitorii din schimbul III au primit lichidarea, dar tăiată cu 1.000 de lei. Drept urmare, înainte de miezul nopții, cei din Secția 440 au încetat lucrul. Aceștia au mers și la secția 420 pentru a-și convinge colegii să le urmeze exemplul, dar din cauza vigilenței și puterii de convingere a inginerului Baltag, șeful Secției 420, nu au avut succes. Securitatea consemna fapta eroică a lui Baltag astfel: „A blocat ușa cu un camion și și-a determinat subalternii să nu participe”.

Inginerul Ghelase a sunat la Securitate

Liderii de partid avuseseră ideea să se lucreze duminică, care era zi liberă, pentru ca proletariatul „să sărbătorească prin muncă alegerile de deputați”. Ideea s-a dovedit foarte proastă, deoarece, la șapte și jumătate dimineața, supărați de salariile reduse, oamenii muncii s-au strâns în curte cerându-și toți banii. Ofițerul de serviciu pe unitate, inginerul Ghelase, a sunat la Securitate, iar șefii de secții au început să facă liste cu greviștii. Intervenția secretarului de partid pe întreprindere, Ioan Birăescu, nu a avut darul să-i facă pe oameni să-și vadă de treabă. Protestatarii au început să strige „Toată lumea la palat!”, adică la sediul conducerii. Cum nimeni din „palat” nu a ieșit să le asculte păsurile, au spart geamurile și au intrat. Nu au găsit picior de șef, așa că au plecat spre Județeana de partid din centrul Brașovului, înarmați cu steagurile arborate la poarta întreprinderii, în cinstea alegerilor.

Preoteasa a luat lumină direct de la Ceaușescu

Pe Calea București au început să strige „Hoții!”, „Toată lumea la primar!”, „Hoții!”, „Vrem banii înapoi!”, „Vrem duminica înapoi!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!”, „Vrem pastile la bolnavi!”, iar în centru au ajuns câteva mii de brașoveni, deși din unitate plecaseră doar câteva sute. Șeful Securității, luat prin surprindere, a raportat la București cerând instrucțiuni. I s-a transmis să nu se intervină ci doar „să însoțească coloana și să prevină actele de dezordine”. După ce manifestanții au intrat în sediile Consiliilor Județean și Municipal de Partid, prim-secretarul județului, Petre Preoteasa, a primit direct de la Nicolae Ceaușescu aprobarea de reprimare în forță a revoltei.

„Sectoarele calde”, lăsate fără curent

Interesant este că situația care stătea să explodeze era cunoscută cu zile bune înainte de 15 noiembrie. Securitatea Brașov informase Centrala că, la o întâlnire cu un candidat la Consiliul Popular, unii cetățeni spuseseră că nu vor merge la urne pentru că aveau frig în case, curentul electric și apa erau întrerupte tot mai des, iar mâncarea lipsea din magazine. Securiștii mai știau că muncitorii credeau că pentru neîndeplinirea planului era de vină doar conducerea, ceea ce era absolute fals în realitate. Totul pleca de la vârful statului, care, în planificarea producției, nu ținea seama de adevărata stare a economiei. Mai mult, raționalizase nu doar bunurile de consum pentru populație, ci și consumul de materii prime și energie electrică pentru industrie. De exemplu, Întreprinderea de Autocamioane nu primise la timp subansamble de la „Electromureș” și nici rulmenți de la „Rulmentul”, pentru că prima nu avusese metalul necesar, iar a doua, curent. Aceste economii erau contrare chiar indicației secretarului cu probleme economice de la Comitetul Județean PCR, ca „sectoarele calde din marile întreprinderi” să nu fie deconectate de la furnizarea curentului și gazului.

Expoziția „Acțiunea „1511”. Securitatea și revolta de la Brașov”, în Piața Sfatului

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității organizează, miercuri, 15 noiembrie 2017, ora 13.00, în Piața Sfatului din Brașov, vernisajul expoziției „Acțiunea „1511”. Securitatea și revolta de la Brașov”.

Expoziția prezintă pentru prima dată ordinele de organizare a represiunii transmise de șeful Securității, grl.-col. Iulian Vlad, și documente din ancheta coordonată de Securitate și derulată atât de Direcția Cercetări Penale a D.S.S. cât și sub acoperirea Inspectoratului General al Miliției din București. Acestea se alătură devoalării unor ofițeri de Securitate, implicați în represiune, anchetă și supravegherea informativă a participanților la revoltă.

În urma demonstrației din 15 noiembrie 1987, Departamentul Securității Statului a emis o serie de ordine privind controlul strict al participanților, al rudelor și cercurilor lor de prieteni și pentru supravegherea canalelor prin care știrile despre ceea ce s-a întâmplat la Brașov puteau fi difuzate în țară și în străinătate. Represiunea sistematică s-a desfășurat până în decembrie 1989. Unele metode de lucru ale Securității sunt prezentate pe larg: filajul, instalarea și interceptarea convorbirilor prin microfoane, cenzura corespondenței, interdicția de a părăsi localitățile de deportare etc.

Solidarizările sunt o altă componentă a expoziției. Avem în vedere răspândirea unor manifeste la Cluj, confecționate de Doina Cornea și de fiul său, Leontin Iuhas, și gestul de solidarizare a celor trei studenți (Cătălin Bia, Lucian Silaghi și Horia Șerban) de la Facultatea de Silvicultură din Brașov. De asemenea sunt evidențiate reacțiile presei și ale unor organizații internaționale, care au făcut posibilă solidarizarea sindicatului polonez Solidaritatea și a Chartei ’77 cehoslovace, se arată într-un comunicat al CNSAS.

„Manifestări zgomotoase, cu conținut injurios și denigrator”

Securitatea consemnase, în octombrie 1987, cârcotelile cauzate de lipsa luminii în casele brașovenilor, care „degeneraseră în manifestări zgomotoase, cu conținut injurios și denigrator”, ceea ce se întâmpla și la cozile din fața alimentarelor. Iar șefii securiștilor informaseră conducerea de partid că și-au propus ca, „prin măsuri specifice”, să acționeze pentru „cunoașterea și prevenirea degenerării unor nemulțumiri în acte antisociale”.

„Repercusiuni asupra ținutei și igienei”

Brațul înarmat al PCR mai informase că apariția unui nou decret privind restricționarea consumului de energie electrică și gaze natural înmulțise comentariile „negative”. Un ofițer, lucrător cu ochiul și timpanul, scria într-un raport: „Călcatul obiectelor de îmbrăcăminte nu se mai poate efectua cu repercusiuni asupra ținutei și igienei. S-au înregistrat și comentarii cu substrat, privind situația țării noastre comparativ cu celelalte țări socialiste, referitoare la creșterea nivelului de trai și a bunăstării materiale”. Pe 13 noiembrie, Securitatea județeană a raportat conducerii că „starea de spirit în rândul oamenilor muncii din municipiul Brașov tinde să devină necorespunzătoare”.

Ce alimente a luat pe cartelă o familie brașoveană de trei persoane în anul 1987

În Brașov se distribuiseră, pentru anul 1987, 120.000 de cartele de alimente. Pe acestea scria clar că nu sunt transmisibile, iar cine o rătăcea pierdea „dreptul de a ridica alimentele”.

În arhiva Radio Liberty Research Institute s-a descoperit, după 1989, un exemplar care aparținuse unei familii compusă din trei pesoane, din Brașov.

Fiecărei luni a anului îi corespundeau șase pătrate mici, cu inițiale pentru: zahăr, ulei, făină, mălai, carne și unt, și două pătrățele albe, pentru produse raționalizate dar nespecificate. O bifare însemna că produsul fusese achiziționat, fără a se consemna în ce cantitate, statul negarantând un minim. Proprietarul cartelei, grijuliu, notase în detaliu, pe verso, tot ce cumpărase:

● zahăr: 10,5 kg (1 kg pe lună timp de nouă luni și 0,5 kg timp de trei luni), echivalent a 29 de grame pe zi

● ulei: 10 litri (1 litru pe lună timp de opt luni și 0,5 litri timp de patru luni), echivalent a 27 ml pe zi

● făină: 2,5 kg (0,5 kg pe lună timp de cinci luni și nimic pentru restul de șapte luni), echivalent a 6,8 grame pe zi

● mălai: 8,5 kg (1 kg pe lună timp de șapte luni, 0,5 kg pe lună timp de trei luni și două luni nimic), echivalent a 23 g pe zi

●carne: 8,5 kg (4,5 kg de pui, 4 kg de porc, fără vită). Nu se achiziționase nimic în ianuarie, martie și iulie. Găsise numai 0,5 kg de pui în februarie, mai, iunie și octombrie. Carnea de porc fusese disponibilă doar în aprilie, august, noiembrie și decembrie, fiind considerată o excepție și fiind trecută într-unul dintre cele două pătrățele albe, pentru produse nespecificate. Rația de carne pe zi a fost de 23 grame 

● ouă: rația era de 10 bucăți pe lună, însă aceasta a putut să fie ridicată doar în luna noiembrie. Deci, 10 ouă pentru întregul an, echivalentul unui ou la 36 de zile

● mezeluri: 0,5 kg pentru întregul an (achiziționate în decembrie), echivalentul a mai puțin de 2 grame pe zi. În decembrie, rația de 1 kg de carne de porc, 1 kg de pui și 0,5 kg de mezeluri a fost, probabil, un efect al revoltei.

Rația de pâine era distribuită pe baza unei alte cartele.

FOTO: Coadă la cartofi înghețați în Brașov

Cartofii măresc nemulțumirile

Nici după 15 noiembrie viața brașovenilor nu a devenit roză. Un control dispus de Ministerul Comerțului Interior, pe 27-28 noiembrie, a constatat că „organele locale” hotărâseră ca vânzarea cartofilor, care fusese limitată de la 1 octombrie 1987, la 5 kg pe lună pentru o persoană, să se facă la „liber”, pentru că nu mai puteau asigura cantitatea cartelată. „Măsura a creat nemulțumiri în rândul populației, care nu a primit cele 5 kg aferente lunii noiembrie”, scria în Raportul comisiei de control.

Cota lunară a devenit trimestrială

De asemenea, se constatase că în magazinele de legume și fructe existau numai ceapă, morcovi, pătrunjel, ridichi negre, murături și mere. Restul produselor nu se aflau nici în depozite. Cum cotele de unt nu puteau fi respectate, pentru că nu exista cantitatea necesară, se găsise soluția transformării cotei lunare în trimestrială, iar distribuția să se facă prin rotație pe cartiere. Livrările de margarină, mălai, pește, paste făinoase, conserve de legume și de fructe erau și ele „defectuoase”, înregistrând restanțe.

Procurorii au deschis dosar penal pentru infracțiuni contra umanității

Parchetul General a anunțat, ieri, că procurorii militari au deschis un dosar penal în care efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității cu privire la acțiunile represive și sistematice desfășurate de regimul comunist împotriva participanților la revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 15 noiembrie 1987. „Au fost efectuate cercetări în vederea identificării lucrătorilor de Miliție și Securitate care au întocmit actele de urmărire penală privind pe participanții la revolta anticomunistă de la Brașov sau care au dispus măsuri de urmărire informativă a acestora pe întreaga perioadă în care, în mod nelegal, după publicarea Decretului nr. 11/1988 privind amnistierea unor infracțiuni și reducerea unor pedepse, s-a menținut obligația de a nu părăsi domiciliul obligatoriu, stabilit în diverse județe ale țării”, anunță Parchetul General.



Tag-uri:

Alte articole din categoria:

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000