EVZ

Astenia de toamnă, astenia unei nații. Medicii, acești oameni minunați și poveștile lor nespuse

Dr. Mihaela Andreescu, șef Secție Hematologie, Spitalul Colentina
Autor: | | 1 Comentarii | 1821 Vizualizari

Încet-încet, astenia de toamnă și-a intrat în drepturi. Mulți dintre noi am devenit apatici social și moral într-o societate structural apatică. Și cel mai simplu ne este să dăm vina pe astenie... De toamnă, de exemplu! Încet, o stare ușor depresivă și-a făcut simțită prezența sub forme diferite: apatie, subapreciere, sentiment de vină, nefericire.

Cam așa s-ar prezenta simptomatologia din astenia de toamnă, astenia zilelor scurte, ploioase, din ce în ce mai friguroase, în care stăm mai mult ascunși decât pe afară. De la depresie la anxietate este doar un pas, pe care îl definim ca o neputință de a face față stresului. Trecem brusc de la o stare de spirit la alta, încep să apară tulburările de somn, cu dorința de a dormi foarte mult și dificultatea de a sta treaz pe parcursul zilei, ziua caracterizându- se mai ales printr-o stare de letargie care ne aruncă într-un yo-yo alimentar și ponderal.

Ne pândește pofta excesivă de mâncare și în special de dulciuri sau de junk food, urmate de culpabilizare, iritabilitate și dorință de a evita socializarea și uneori de probleme sexuale, din cauza scăderii libidoului. Să mai spun că remediul indicat pentru astenia de toamnă este statul cât mai mult afară, alimentația echilibrată, exercițiile fizice și socializarea? Sau să încerc să explic ce este astenia, care uneori îmi pare că ne caracterizează ca nație întrun mod structural fundamental?

Termenul de astenie vine din greacă și înseamnă absența vigorii, a forței. Este un simptom dificil de definit, care se caracterizează printrun set de senzații vagi, diferite de la un pacient la altul, ceea ce o face dificil de caracterizat, evaluat și integrat în contextul general al patologiilor de care suferă o persoană. Este cea mai frecventă simptomatologie pentru care se prezintă pacientul la medic, peste 30% din prezentările ambulatorii fiind cauzate de stări de astenie, care de cele mai multe ori este eronat asimilată noțiunii de anemie, cu care nu este sinonimă. De fapt, printre simptomele cu care se însoțește anemia este și astenia, dar vice-versa nu este valabilă.

Astenia este rar un simplu simptom în sine și de multe ori poate ascunde probleme mai grave, fiind cauzată, pe lângă stilul de viață, vârstă, de prezența infecțiilor, a bolilor cronice, a sarcinii, a anxietății, a depresiei, a reacțiilor la medicamente, a abuzurilor de medicamente, de deficiențe ale unor vitamine, a durerilor cronice, a tratamentelor oncologice, precum chimio sau radioterapia. Este foarte important să diferențiem astenia de slăbiciunea reală, de amețeală sau de dispnee, cu care pacienții fac adesea confuzie.

> Slăbiciunea reală se caracterizează printr-o pierdere a forței musculare și se datorează unui defect muscular. Percepția unei slăbiciuni este un răspuns non-neuromuscular prin care pacientul simte că nu poate finaliza o anumită sarcină din cauza unei slăbiciuni musculare, deși mușchii funcționează fiziologic normal.

> Amețeala este o senzație de lipsă de echilibru, în care deși omul nu se mișcă, resimte totuși în interiorul capului o senzație de mișcare. Amețeala este deci caracterizată printr-o senzație de dezechilibru, de clătinare, de nesiguranță, de instabilitate.

> Dispneea este definită ca o jenă respiratorie sau un efort de respirație.

Cel mai eficient tratament în astenie este rezolvarea cauzei, atunci când aceasta se poate identifica, deși la mai mult de 20% dintre pacienți cauza asteniei rămâne neidentificată. Astenia poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex sau rasă, iar simptomele pot apărea pe termen scurt, cronic sau intermitent. Ceea ce este mai interesant, simptomatologia poate afecta întreg corpul sau se poate resimți doar la o anumită parte din corp. Când astenia se însoțește de alte simptome, poate fi indicatorul unor probleme serioase de sănătate. Și acum să extrapolăm astenia ca simptom la starea nației. Astenia unei nații care nu a avut vreodată un singur moment de suveranitate absolută este o astenie cu rădăcini istorice. Nu ar merita oare să fie recunoscută și investigată așa cum este recunoscută și investigată astenia ca și simptom clinic, de către medici?

Care este sursa acestei lipse de vigoare care ne caracterizează? De ce nu reușim să finalizam ceea ce am planificat și schimbăm mereu, din mers, datele problemei? Astenia, ca simptom, neinvestigată și, mai ales, netratată duce la agravarea situației medicale a pacientului. Și nu putem trata ceva la care nu avem o cauză identificată. Iar rădăcina asteniei naționale este cu siguranță în trecut. Trebuie doar să privim convergent într- o analiză tranzacțională a istoriei proprii.



Tag-uri:

Alte articole din categoria:

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000