EVZ

Dezastru în învățământ! Profesorii copiază mai mult decât elevii și au rezultate mai proaste

Autor: | | 0 Comentarii | 2438 Vizualizari

36 de profesori au fost prinși copiind la titularizare. Rezultatele finale ale examenului le vom afl a pe 25 iulie, dar șansele ca procentul profesorilor care au luat note peste 7 să fi e mai mare ca anul trecut (46,65%) sunt mici. Asta vine, însă, după ce la examenul de defi nitivat aproape 40% dintre aspiranții la profesia de dascăl fuseseră respinși, dar și după rezultatele de la Bacalaureat, unde circa 28% dintre absolvenți au picat. Dramatic e că ei nu știu vreo meserie care să le asigure traiul.

La proba scrisă din cadrul concursului național de titularizare din învățământul preuniversitar, din cei 23.815 de candidați care s-au prezentat, 36 de profesori au fost eliminați din examen pentru fraudă sau tentativă de fraudă, anunța, săptămâna trecută, Ministerul Educației. Asta se adaugă la faptul că, cu două luni în urmă, la examenul de definitivat, aproape 40% dintre candidați au fost respinși, procent mai mare ca anul trecut. 

 „Vă pot spune că acestea sunt efectul celor 27 de ani de prăbușire a sistemului de învățământ românesc. Aceste generații care au dat acum examen sunt generațiile de după 1989, care au ieșit din facultăți cum iese câinele din apă. Este consecința apariției atâtor facultăți și universități particulare, ivite peste noapte, în toate colțurile țării”, afirma academicianul Răzvan Theodorescu. Părere împărtășită, în mare parte, și de academicianul Eugen Simion: „Aceste procente sunt alarmante și arată, de fapt, starea și nivelul învățământului nostru. (…) Ce e mai grav, e faptul că au desființat învățământul real. La sat nu mai există școli de 300 de elevi”.

Producție de „respinși”, lipsă de profesioniști

Dar, slaba pregătire a profesorilor, se vede la fel de bine și în performanțele elevilor lor. 72,9% dintre elevii care au dat Bacalaureatul în sesiunea din iunie au promovat examenul, în ușoară creștere față de cea din sesiunea similară de anul trecut (68,1%). „Picații” nici n-ar fi trebuit să ajungă să dea acest examen, susțin experții, ci trebuiau orientați din timp spre învățământul profesional, de unde ieșeau cu o meserie. Într-o postare pe contul său de Facebook, fostul ministru Daniel Funeriu,inițiatorul Legii educației din 2011, face o analiză la rece a situației.

„Să fie clar odată pentru toata lumea: Ecaterina Andronescu a desființat învățământul profesional în 2009 și eu l-am reînființat în 2012 prin Ordinul 3168/2012. (…) Dimensiunea dezastrului este oglinidită în următoarele date: de la 60.000 de elevi la profesional în 2008-2009, la zero în epoca Andronescu și la 30.000 acum”. Și acesta, în condițiile în care tot mai ulți angajatori se plâng că în România este sărăcie lucie la capitolul muncitori calificați.

„La noi, din păcate, lipsește această consiliere a copiilor chiar de la vârste fragede. (...) lipsește această interacțiune între sistemul educațional și economia reală. Iar economia reală, săraca, are propriile nevoi de specializări care nu există”, explica Mihai Daraban, președintele CCIR, într-un interviu acordat luna trecută EVZ. Funeriu consideră că post-2011 numărul celor cu șanse este relativ constant (știind că nu se mai „fură”, mulți copii se pun cu burta pe carte din timp), pe când numărul celor înscriși a scăzut dramatic,  in trei motive: introducerea din 2012 a învățământului profesional (…), mulți copii sunt descurajați să se înscrie la bacalaureat (uneori prin corigențe) astfel, mecanic, procentele cresc, scăderea cohortei (cei născuțicu 18 ani în urmă)”. 

Anul 2009, an de referință

„2009 a fost anul recordurilor la diplome de bacalaureat pe hectar: peste 60% din tinerii generației respective au obținut diploma de bacalaureat (170.000 de copii). (…) A fost pur și simplu o acțiune coordonată perfect, pusă la punct, a Ecaterinei Andronescu, pentru a crește numărul tinerilor  care, deși nu știu carte, trebuiau trimiși în universitățile private. O acțiune coroborată cu desființarea, în același an, a învățământului profesional. Desființare făcută cu meșteșug: nu schimbăm vreo lege, ci pur și simplu nu mai dăm cifra de școlarizare. A fost lăsat tuturor elevilor din generațiile post-2009 un unic traseu educațional: traseul către un Bacalaureat fraudat în masă și «luat» de 95% dintre ei, urmat, invariabil, de înscrierea la o fabrica de diplome, la facultățile private!”, a acuzat fostul demintar. Până la închiderea ediției, Ecaterina Andronescu nu a putut fi contactată. Cea mai slabă rată de promovare la Bacalaureat din istoria României a fost în 2011, când doar 44,47% au luat examenul.

Învățământul preuniversitar trebuie restructurat

„În mare, trebuie să oferim copiilor rute educaționale adaptate lor, în special învățământul profesional.(…) Să reducem liceul la trei ani prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. Astfel, pe lângă alte efecte, am mări cu un sfert numărul de locuri în liceele bune. Discrepanța dintre rural și urban este uriașă. Există o enormă resursă de dezvoltare în mediul rural. Cel mai important lucru, însă este formarea profesorilor și directorilor, conchide Daniel Funeriu.



Tag-uri:

Alte articole din categoria:

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000