EVZ

Franța lui Macron profită de criza germană pentru pertractări cu Rusia, prin Dialogul Trianon. Pulsul planetei

Autor: | | 2 Comentarii | 2249 Vizualizari

O discuție telefonică și o viitoare vizită oficială a președintelui Franței, Emmanuel Macron, la Moscova, la 24- 26 mai, arată continuarea campaniei de preluare a dominației politicii europene externe, de securitate și apărare de către președintele francez, în contextul absenței prelungite a doamnei Merkel din prim plan, aceasta fiind ocupată cu criza germană în formarea unui nou guvern de Mare Coaliție.

Potrivit datelor publice, vineri, 9 februarie, temele principale au fost Siria și Ucraina. Președintele Franței ar fi solicitat «oprirea degradării nesustenabile a situației umanitare din Gouta de Est și Idlib», potrivit Palatului Elysée. Și dacă oficial comunicatul relua formulele banale criptice ale „respectării și aplicării acordurilor de la Minsk”, respectiv ale Apelului de „a nu permite degradarea situației în Siria”, conținutul real al acestor convorbiri pare mult mai interesant și mai preocupant pentru statele vizate și cele din Flancul Estic al NATO.

Astfel, vizita lui Macron în Rusia, din mai, este prilejuită de către Forumul Economic de la Sankt Petersburg, o uriașă provocare a sancțiunilor la adresa Rusiei, organizat anual tocmai pentru a demonstra inutilitatea embargoului occidental asupra Rusiei lui Putin, după anexarea Crimeii și agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei. De altfel, principalele știri au fost difuzate de către presa rusă, Elisee-ul fiind strict în prezentarea unui comunicat sec.

Astfel, sursele ruse vorbesc despre dezvoltarea cooperării strânse franco- ruse pe subiectul Siria – deși la vizita recentă a Președintelui turc, Tayyip Recep Erdogan, la Paris, propunerea franceză viza un format occidentalo-turco-arab, care excludea Rusia și Iranul. E adevărat că partea rusă subliniază pledoaria lui Macron pentru stoparea atacurilor ruso-siriene cu victime colaterale civile din Siria, din ultimele zile.

Dacă e să ne uităm la sursele franceze și occidentale, Emmanuel Macron și-ar fi exprimat, în plus, preocuparea în legătură cu utilizarea clorinei de mai multe ori în ultimele săptămâni asupra populației civile în Siria, o „linie roșie” stabilită încă din mai 2017, la prima vizită a lui Putin la Paris, atunci când a fost remarcată „determinarea Franței de a lupta împotriva impunității la utilizarea armelor chimice”.

Nu există, însă, nicio formulă de presiune introdusă în discurs, dincolo de menținerea temei în agendă. Mai departe, Franța procedează în formula business as usual cu Rusia lui Putin. Pe de altă parte, toată comunicarea rusă a insistat pe liniile deschise în relațiile franco-ruse. Putin a comunicat realizările și bilanțul întâlnirii sale cu reprezentanții mediului de afaceri francez, la începutul lui februarie, la Moscova – o nouă sfidare directă a sancțiunilor europene împotriva Rusiei.

De asemenea, partea rusă a insistat pe inițiativa forumului societăților civile din Franța și Rusia, numită Dialogul Trianon, care e menit să încurajeze interacțiunile prin producții teatrale comune, vizite școlare, înfrățiri între orașele ruse și franceze, investiții imobiliare reciproce.

Asta, în ciuda posturii Rusiei și a izolării la care e supusă astăzi de comunitatea internațională pentru revizionism și modificarea frontierelor prin forță. În rândul părții ruse, la Dialogul Trianon se numără și magnatul Ghenadi Timchenko, un oligarh al lui Putin, dar și fostul șef al căii ferate ruse, Vladimir Yakunin, ambii aflați pe lista de sancțiuni americane în legătură cu acțiunile din Ucraina, pe care partea europeană a evitat să o mai îmbrățișeze.

Sublinierea acestor elemente în cadrul comunicării publice în Rusia nu e în măsură să creeze liniște la nivelul partenerilor din UE și a aliaților Franței din flancul estic al NATO. De altfel, Franța a mai avut un moment în care interesele sale economice și comerciale au prevalat în fața intereselor comune ale Alianței, o chestiune vizând direct România, atunci când Nicholas Sarkozy a vândut două port-elicoptere Mistral către Rusia, cu riscul ca aceste capabilități să fie folosite împotriva statelor aliate, mai mult, perspectiva amplasării uneia dintre nave – numită Sevastopol – în Crimeea ocupată determinând costuri suplimentare ale statelor NATO litorale Mării Negre pentru a compensa acest transfer. Aceste nave au ajuns, în final, la Egipt.

De altfel, un oficial al biroului prezidențial a susținut că Franța a realizat că pot apărea dificultăți în a saluta și îmbrățișa „misiunea brațelor deschise” din cadrul proiectului numit Dialogul Trianon, anunțând că partea franceză va rămâne „vigilentă” pentru a evita ca administrația Putin să utilizeze politic acest proiect.

Deși e legat de sancțiunile împotriva Rusiei, pe care le apără, Macron nu este de acord cu extinderea lor la nivelul listei americane de persoane implicate în susținerea regimului Putin, așa cum nu dorește extinderea sancțiunilor din cauza atacurilor chimice din Siria, de care Rusia e responsabilă, prin mijlocirea acordului din 2013 privind predarea armelor chimice, acord care a permis evitarea bombardării regimului Al Assad de către SUA. Însă Dialogul Trianon e un proiect care subminează fundamental sancțiunile occidentale și procesul de izolare politică a Rusiei, pe care Franța, iată, o readuce în joc.



Tag-uri:

Alte articole din categoria:

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000