EVZ

LA SFAT CU PSIHIATRUL. Psihoza, o urgență medicală

Anamaria Ciubara, medic psihiatru
Autor: | | 5 Comentarii | 1856 Vizualizari

Un studiu recent arată că, în rândul românilor, doar cancerul este considerat o boală mai gravă decât bolile psihice. Cu toate acestea, încă ne e rușine să mergem la psihiatru. Când în România se organizează un congres internațional de psihiatrie, unde specialiști din toată lumea trag semnale de alarmă și vin cu cele mai noi informații din domeniul sănătății mintale, evenimentul este aproape ignorat.

Când se întâmplă o tragedie, pe la televiziuni sunt „congrese de psihiatrie”, în care mulți „specialiști” își dau cu părerea, mai puțin psihiatrii. Oameni buni, apelați cu încredere la medicii psihiatri. Despre unde pot duce psihozele, am explicat în acest articol.

Psihoză (din greacă ψυχή "psyche", minte/suflet, și -ωσις "-osis", stare anormală) este un termen medical folosit pentru a descrie starea mentală în care percepția este grav afectata. Psihozele apar frecvent la orice vârstă și se prezintă printr-un tablou clinic variabil care include, în primul rând, o schimbare bruscă a stării psihice, a comportamentului, a modului de a vorbi sau a preocupărilor, uneori chiar de la o zi la alta. Episodul psihotic acut (psihoza acută) reprezintă o urgenţă psihiatrică! Psihoza apare de cele mai multe ori după un eveniment stresant. Astfel, la câteva zile/săptămâni, pacientul poate deveni dificil de înţeles, confuz, agitat, speriat, are insomnii.

Unele persoane devin brusc foarte preocupate de siguranţa lor sau a celor dragi, având temerea că sunt urmărite, că pot fi otrăvite sau că cei din jur vor să le facă rău. Destul de des, pacienții au senzația că în textele pe care le citesc sau le aud pe stradă, pe internet, la televizor, în cărţi sau la radio pot descifra mesaje speciale pentru ei. Unii consideră că au o misiune de îndeplinit, că au relații speciale cu persoane importante sau că gândurile și acțiunile lor pot fi controlate de alți oameni.

Persoanele afectate pot fi interesate până la obsesie de anumite subiecte existenţiale legate de viaţă, moarte, religie sau putere. Uneori, aceste idei pot fi extrem de variabile și amestecate, încât devin dificil de înțeles pentru cei din jur. Comportamentul bolnavului poate fi iraţional si bizar şi fără o continuitate logică a acţiunilor.

De asemenea, persoanele cu psihoză pot relata că aud voci: cei din jur pot observa că acestea vorbesc singure – acest fapt denotă prezența halucinațiilor. Și aspectul exterior al bolnavului este schimbat. Astfel, bolnavul poate arăta obosit, neîngrijit, neatent, rupt de realitate. Starea prin care trece persoana poate fi foarte traumatizantă şi poate declanşa stări de teamă, panică, agitaţie, nervozitate şi, uneori, comportament agresiv. De cele mai multe ori, pacientul nu reuşeşte să facă faţă serviciului sau să se descurce la şcoală. Foarte frecvent, pacientul care traversează un episod psihotic nu îşi dă seama de ceea ce i se întâmplă şi neagă că ar avea vreo problemă.

De obicei, psihoza acută apare ca urmare a expunerii persoanelor vulnerabile la un factor de stres. Factorii de mediu care pot declanşa episodul psihotic pot fi extrem de variabili şi includ situaţii care solicită organismul peste capacitatea acestuia de adaptare. Un organism fragilizat ca urmare a unei afecţiuni medicale, a oboselii, a stresului cronic sau prin factorul genetic este mai predispus la dezvoltarea unei reacţii psihotice. Printre factorii de stres cei mai întâlniţi care pot declanşa un episod psihotic se numără şi emigrarea, despărţirea, decesul unei persoane apropiate, eşecul şcolar, pierderea serviciului, dezastrele naturale, sarcina sau naşterea. Episodul psihotic poate apărea şi după consumul de droguri, după un traumatism cranian sau ca urmare a unei alte afecţiuni medicale sau psihiatrice.

Episodul psihotic este o urgenţă medicală, prin riscurile pe care le poate determina. Anumite tipuri de psihoze acute se pot transforma în timp în schizofrenie, iar evaluarea şi tratamentul corect încă de la început sunt extrem de importante.

Studiile recomandă anumite măsuri preventive care pot fi aplicate foarte devreme, chiar din timpul sarcinii şi a naşterii pentru a reduce vulnerabilitatea la psihoză: evitarea infecţiilor, a stresului, traumatismelor, a deficienţelor de vitamina D, a carenţelor alimentare, a consumului de canabis. De asemenea, suplimentarea cu ulei de peşte ar putea avea un rol protector.

Primul pas în abordarea pacientului psihotic îl reprezintă scoaterea persoanei din mediul stresant, lucru care se realizează prin internare. Ulterior, pacientul va efectua un interviu psihiatric și o serie de investigații medicale care vor duce la stabilirea unui diagnostic de certitudine ce va dicta mai departe tratamentul adecvat.

Tratamentul specific pentru psihoză include medicamente antipsihotice care pot fi asociate, în special în prima parte a tratamentului, cu alte tipuri de medicamente pentru a reduce anxietatea, neliniștea, agitația sau insomnia. Evoluția afecțiunii este variabilă în funcție de cauza care a declanșat psihoza, de tabloul clinic, vârstă sau istoricul medical familial. Astfel, atunci când se identifică o cauză a declanșării psihozelor precum o afecțiune medicală, abuzul de substanțe, nașterea, un stres major, prognosticul este în general bun, cu rezolvarea factorului declanșator.

Absența acestor factori, însoțită de un anumit profil psihopatolgic al psihozei precum stabilitatea simptomelor, vârsta tânără, istoricul de schizofrenie în familie, ar putea indica un risc crescut de a dezvolta aceasta boală. Pe termen lung, riscurile psihozei acute sunt: comportament inadecvat cu consecințe legale, profesionale și personale, consumul de substanțe interzise, agresivitate, suicid. Așadar, având în vedere riscurile la care se expune pacientul cu psihoză, dar și complicațiile care pot apărea ca urmare a lipsei de tratament, necesitatea de intervenție rapidă este imperativă. Familia și persoanele apropiate joacă un rol foarte important în prognosticul bolii, pentru că ei sunt cei care observă primii schimbarea și pot aduce bolnavul cât mai rapid la medic, și totodata, ei reprezintă și sistemul suportiv al pacientului.

Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri. Își desfășoară activitatea la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați, este medic primar,  conferențiar universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. În fiecare weekend, în Evenimentul zilei, vine în sprijinul persoanelor interesate de problemele legate de sănătatea mentală, oferindu-le informații la rubrica: „La sfat cu psihiatrul”.



Tag-uri:

Alte articole din categoria:

joi, 18 ianuarie 2018 Autor:

VEȘNICESC, ȚINÂNDU-SE DE MÂNĂ

joi, 18 ianuarie 2018 Autor:

Povești cu unguri

joi, 18 ianuarie 2018 Autor:

Nu vrem judecători călăi. Viața la Curte

miercuri, 17 ianuarie 2018 Autor:

BĂTRÂNUL ȘI... CORNUL

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000